Anotimpurile mele

Contururile anotimpurilor mele sunt alcătuite din linii ancorate pe meridianele viselor transparente ……linii curbe inventând planete la capătul lumilor solare…..linii unghiulare coborându-se în piramidele ce străjuiesc clepsidra timpului….linii golite de punctele focale aproximând orizontul.
Orbecăind precum licuricii pilduitori într-un luminiș  selenar, decupat din cărțile ale căror scoarțe au fost dezlipite pentru ca noi să alintăm în palme trecutul și să încălzim prezentul în culcușul încropit în părul zânelor văzduhului, prezentul se goleste în aici și acum-ul gurii de rai deschise precum o poartă totemică ancestrală.

Urmele luminoase ale acestora, faruri stelare ne dezmiardă cu un straniu sentiment de necunoscut.
Le buchisesc aplecate spre tarmurile simțirilor mele, închegate in lumea inmiresmată și curcubee, care nu-mi dă ragaz să le scot din pagină.
Si le-am contopit într-o tresărire a curiozitatii,  învațându-mi bucurie cu bucurie degetele să înaripeze în zbor cele mai miraculoase împleticiri de linii.
Aflând lumina înaintea umbrei, mi-am agătat în cuierul fericirii întreaga  existență în numele anotimpurilor Tale.
Alergând la Polul Sud al lumii inventate de mine, apoi golind-o  de mirarea mea la Polul Nord, mi-am înmuiat penița cu nesaț in Estul Rasaritului, si m-am lăsat condusa de Tine să inventez Apusuri de coridoare inventand dorurile mele….
Si-as scrie curcubeului lor, pana mi-ar seca cuvintele albastrului…si-as crea lumea aceasta de la inceputuri.
Fiindca aflând umbra-înaintea omului, mi-am potrivit intensitatea găsita a întunericului ancorat în penița cu care descopar secunde cu secunda miezul luminii….si-l starnesc sa se inmulteasca in creuzete nerostit de calde in miracolul zămislirii….
Caldul luminii? Simțirea trăita pana in măruntaiele  tremurului mâinii în lupta cu invartosarea pensulei și adâncimea pânzei Tale !
Cu ce culori ?….. Cu cele care ajung înaintea noastră, învățându-ne răbdarea, ascultarea si împlinirea timpului!
Aflând si atingând umbra, înaintea Ta, am aflat lumina și perenitatea simțirilor transpuse pe un zid, pânză, sticlă, miracol.
Învățând de la Tine  tăcerea, mi-am atins in lutul gândurilor  misterul și dialogul incandescent dintre curajul asumat al zidirii unei picturi infinite  și respirul fericit al  fiecărui gând cu Tine.

✍Liana Șut ( Adormind Zeii)

Articole care te așteaptă:

O poveste despre lumină (Scrisoare pentru când vei veni)
Explorarea puterii iubirii
Fericirea
Atunci cand pui un zâmbet pe cerul fericirii

Comunicarea prin intermediul obiectelor

    IMG_20160725_131825

      Este o forma de mesaj nonverbal, care foloseşte, alături de resursele corporale, recursul la obiecte. Asocierea gest-obiect poate interveni în comunicare în unele situati(gesturile care folosesc batiste, esarfe, palarii pentru semn de salut sau desparţire ori pentru semnalizarea unei prezente). Prezenţa personală comunică prin intermediul formei corpului, a îmbrăcămintei, a mirosului (parfum, miros specific), a obiectelor podoabă ,a bijuteriilor şi a altor accesorii. De modul în care aducem ori îndepărtăm obiectele din spaţiul comunicării, depinde calitatea acestui act (aranjarea mobilei,  materialelor necesare în cabinetul de psihologie, mărimea obiectelor, mişcarea, modul cum sunt distribuite în spaţiul de lucru) toate acestea concură la stabilirea armoniei.

    Limbajul culorilor, dă ton trăirii afective, fiind o oglindă a personalităţii noastre influenţând astfel comunicarea. Semnificatia culorilor poate fi diferita in alte culturi. De exemplu: in timp ce in Europa negrul este culoarea tristetii, în China si Japonia albul inseamna tristete. Culorile strălucitoare sunt adesea alese de oamenii de acţiune, veseli, comunicativi, extravertiţi, iar cele pale de timizi,timoraţi, introvertiţi. Culorile afecteaza comunicarea si sub urmatorul aspect: culorile calde (galben,portocaliu, rosu) stimuleaza comunicarea, în timp ce culorile reci (albastru, verde, gri)inhiba comunicarea; monotonia , precum si varietatea excesiva de culoare, inhiba si distrag atentia şi comunicarea. Semnificaţia culorilor poate fi diferită funcţie de interpretările aduse dediferitele culturi.

      Limbajul matematic este un sistem de semne constând în cifre şi simboluri specifice, traducând realităţi abstracte şi codificând un tip de gândire care nu este accesibil, fără iniţiere, oricărui individ. Limbajul matematic exprimă proprietăţi ale unor entităţi abstracte şi relaţiile dintre ele, servind unor raţionamente deductive.

      Limbajul timpului.

Modul în care putem comunica prin limbajul timpului este corelat cu:

  • Precizia timpului (Cu cât oamenii sunt făcuţi să aştepte mai mult, cu atât ei se simt mai umiliţi, se simt desconsideraţi şi inferiori ca statut social. Astfel, limbajul timpului se poate folosi, în mod voit sau nu, pentru a manipula, supune şi controla sau pentru a comunica respect şi interes);
  • Lipsa timpului (modul în care fiecare alegem să îl folosim comunică atitudinea noastră faţă de cel care solicită o parte din această resursă);
  • Timpul ca simbol (ţine de o anumită obişnuinţă, cum este ritmul).

      Limbajul grafic este modul de prezentare a unei multitudini de informaţii cantitative astfel încât mesajul să fie interpretat corect de către destinatar. Există două modalităţi uzuale de prezentare:

  • Tabelele( trebuiesc corelate cu alte limbaje, verbale sau neverbale, astfel încât să se sprijine reciproc);
  • Grafice-realizarea graficelor implică atât costuri materiale, cât si de timp; de aceea se impune utilizarea lor cu eficienţă,folosirea prea multor grafice le reducându-le impactul;

       Comunicare prin imagini.

Comunicarea prin imagini este omniprezenta, crează un paradox: deşi mai puţin interactivă, deoarece se exercită într-un singur sens, ea este mult mai eficientă- afectează un număr extrem de mare de persoane.Viaţa modernă a adus cu sine o multitudine de mijloace imagistice de comunicare (afiş, fotografii, benzi desenate, ilustraţii, cinema, televiziune). Important este si contextul, el facand să varieze semnificatia ei.Abraham Moles (1988) a stabilit chiar un indice de iconicitate, iar J. Bertin a efectuat studii asupra ”graficii”, definită de el ca limbajul ochilor.