Memoria de lucru (Working Memory), limbajul si citirea

„Ai nevoie de memorie pentru a urmări fluxul de conversației”

       Conceptul de memorie de lucru pune accentul pe interlaţia dintre reţinerea tranzitorie a informaţiei şi activitatea de procesare concurentă.„

Abordări fracţionate ale memoriei de lucru – Modelul multicomponenţial

Din 1974 s-a dezvoltat o teorie mai elaborată a memoriei de scurtă durată, care este în curs de validare din punct de vedere empiric (Milton, 2008). Baddley şi Hitch (1974) au dezvoltat ideea memoriei de lucru (ML) în termeni de memorie de scurtă durată (MSD) (Milton, 2008). Au definit ML ca fiind „sistem pentru menţinerea temporară şi manipularea informaţiei în timpul realizării unei game de sarcini cognitive cum ar fi comprehensiunea, învăţarea şi gândirea. Prima variantă a modelului multicomponenţial cuprindea trei aspecte a ML: bucla fonologică, schiţa vizuospaţială şi o parte central-executivă, care controlează celelalte două subsisteme considerate sisteme subordonate.

Modelul lui Baddley este ierarhizat, cu sistemul executiv central ca factor dominant care controlează toate subcomponentele.  Executivul central ca şi componentă a modelului tripartit a fost iniţial prezentat ca fiind identic cu componenta SAS (Sistem Atenţional de Supervizare) a modelului atenţional a lui Shallice (1988). Considerat iniţial ca fiind o funcţie unitară a executivului, pe baza datelor oferite de studiile recente această funcţie a fost divizată. Funcţiile executive identificate şi incluse în model sunt: atenţia focusată, atenţia divizată şi capacitatea de reorientare a atenţiei (Miyake & Shah, 1999).

Ce este memoria de lucru?

Termenul “memorie de lucru” reprezinta capacitatea de a retine provizoriu mai multe fapte si ganduri, in timp ce rezolvi o problema sau indeplinesti o sarcina. Cercetarea lui Baddeley a scos la iveala existenta unui sistem nervos “director central” situat in partea frontala a creierului responsabil de prelucrarea informatiei din “memoria de lucru.” El a inventat termenul “lant articulatoriu” (articulatory loop) pentru procesul de repetitie verbala rapida a informatiei ce urmeaza a fi reamintita, care ajuta in mare masura mentinerea ei in memoria de lucru. Memoria pe termen scurt retine informatia in minte doar pentru cateva secunde dupa ce este prelucrata. Memoria pe termen lung este ceea ce ramane stocat permanent din informatia prelucrata.

Memoria de lucru este o un sistem de memorie intermediar si activ in ariile prelucratoare ale creierului. Este un sistem important al memoriei si unul pe care cei mai multi dintre noi il folosesc zilnic.

Limbajul, invatarea si memoria de lucru

Slabiciunile memoriei de lucru afecteaza totusi multi copii de varsta scolara si adulti. Memoria de lucru este ceruta pentru a intelege limbajul vorbit; pentru a intelege ceea ce este citit; pentru a scrie propozitii, paragrafe si povestiri; pentru a rezolva probleme si pentru a efectua operatii de matematica. Cercetarile facute asupra copiilor cu intarzieri in limbaj, cum sunt copiii care-si dezvolta limbajul mult mai tarziu decat norma dar care au inteligenta nonverbala normala, demonstreaza ca acestia au probleme cu memoria de lucru. Despre ei se spune ca au deficiente specifice de limbaj [specific language impairment (SLI)] si au riscul de a avea dizabilitati de citire. Cercetarile au aratat de asemenea ca copiii intre 4 si 6 ani cu SLI si capacitate limitata a memoriei de lucru, au intarzieri in dezvoltarea limbajului.

Dezvoltarea sintactica a copiilor este afectata de memoria de lucru. Sintaxa se refera la ordonarea cuvintelor in propozitii care contribuie la inteles. Diferenta intre urmatoarele propozitii, “ Cainele musca copilul” si Copilul musca cainele” este datorata ordinii cuvintelor, sau sintaxei fiecareia. Cercetari facute asupra copiilor cu probleme de citire arata ca ei au probleme de intelegere sintactica legate de capacitatea memoriei de lucru. In clasa, elevii cu capacitate limitata a memoriei de lucru pot sa nu mai ascute pe cei care introduc concepte si cuvinte noi. In populatia de adolescenti si a studentilor, multe studii au evidentiat probleme cu luarea notitelor si intelegerea celor citite in raport de limitarile memoriei de lucru. Studiile asupra adultilor cu dizabilitati de citire arata de asemenea ca acestia au deficite ale memoriei de lucru. Memoria de lucru joaca un rol important si in matematica. Cand un copil efectueaza o pagina de operatii cu o singura unitate, cu schimbarea randurilor de operatii de adunare cu cele de scadere, memoria de lucru este aceea care-l ajuta pe copil sa-si aminteasca sa adune sau sa scada intregul rand. Copiii folosesc o forma de memorie de lucru denumita memorie seriala, cand socotesc prajiturile de pe o farfurie, pentru a sti cate au mai ramas pentru a doua zi la pranz. A-ti aminti sa nu pui la socoteala mai mult decat o data fiecare prajitura este o functie a memoriei seriale. Adultii folosesc memoria de lucru cand retin pretul total al cumparaturilor intr-un cos al mintii, ca si cum fiecare item s-ar adauga, astfel incat sa nu depaseasca o suma proposa. Intelegerea propozitiilor se sprijina in mare parte pe memoria de lucru adecvata. De exemplu, memoria de lucru este ceruta pentru a intelege propozitiile cu structura complexa precum “Clownul care imbratiseaza baiatul saruta fata.” Ne ajuta sa intelegem propozitiile lungi, “ Rezolvati oricare alta problema de pe pagina cincisprezece si toate problemele de pe pagina saisprezece inainte de a verifica raspunsurile de la sfarsitul cartii .” Folosim memoria de lucru cand pastrarea ordinii cuvintelor (sintaxei) este importanta pentru a intelege corect o propozitie precum: “ Mingea baiatului si nu a fetei era cea murdara.” Memoria de lucru permite ascultatorului sa retina informatia verbala in minte destul timp pentru a da sens succesiunii de cuvinte, pentru a le prelucra pentru un stocaj pe termen lung si pentru a rezolva sarcinile verbale ale problemelor.

Automatism

Cu exercitii repetate si extensive de prelucrare a informatiei anumite sarcini solicita mai putin efort si devin automate. Exemple sunt invatarea numelor literelor alfabetului, exercitii de adunare si tabla inmultirii si vocabularele cu cuvinte vizuale (sight word vocabularies). Cand aceste deprinderi devin automate, creierul este eliberat pentru a prelucra unitati individuale de informatie. Aceasta permite creierului sa efectueze si rezolvari de probleme mai complexe. Se imbunatateste de asemenea eficienta sistemului memoriei de lucru. Unele cercetari au evidentiatca sporirea capacitatii de procesare sau de lucru a memoriei din creierul unui adult este rezultatul unei automatiazari mai mari. Pentru copiii cu probleme de procesare auditiva, capacitatea memoriei de lucru sufera de asemeni. Intelegerea limbajului vorbit pentru acesti copii nu este pe deplin automatizata. Ei trebuie sa cheltuiasca atat de multa energie sa prelucreze fiecare cuvant – sunet dupa sunet -incat intelegerea limbajului sufera. Intelegerea citirii este foarte legata de capacitatea memoriei de lucru. Copiii care au probleme de intelegere a citirii constituie o preocupare pentru parinti si educatori. Unii dintre ei au probleme de intelegere deoarece se lupta cand rostesc cuvintele cu glas tare, silaba dupa silaba, de la o pagina la alta. Altii poate nu au dezvoltat un vocabular vizual adecvat. Copiii cu o dezvoltare saraca a vocabularului risca de asemeni sa aiba probleme de intelegere a ceea ce citesc. Totusi, exista multi adulti care pot pronunta corect cuvintele, au un vocabular bine dezvoltat si pot citi propozitiile fluent, dar care nu-si amintesc sau care nu inteleg ceea ce citesc. Ei au o capacitate limitata a memoriei de lucru care impiedica ca ceea ce este scris sa aibe inteles.Unul din punctele forte ale modelului memoriei de lucru fracţionate este furnizarea unui mecanism de învăţare pe termen lung a reprezentărilor fonologice care ar putea sta la baza dezvoltării limbajului.

Abordări integrate ale memoriei de lucru – Modelul unitar  Interacţiunile sau trocurile de resurse dintre stocarea şi procesarea informaţiilor sunt caracteristica centrală a unei tradiţii alternative în cercetarea memoriei de lucru, şi anume ceeace adesea se numeşte model ”unitar”de memorie de lucru sau ”integrat” (Miyake şi Shah, 1999).  În ceea ce priveşte capacitatea memoriei de lucru, o sinteză a abordărilor teoretice şi empirice în domeniu (Balazsi, 2007), permite identificarea a două tipuri mari de modele: modele care explică performanţa memoriei de lucru pe baza unor factori specifici, în funcţie de stimulul utilizat – Modelul eficienţei procesării (Daneman şi Carpenter, 1980) şi Modelul resurselor specifice (Just şi Carpenter, 1992) şi modele care explică performanţa memoriei de lucru pe baza unor mecanisme generale, care afectează procesarea indiferent de stimulul utilizat – Modelul eficienţei schimbării sarcinii (Towse şi Hitch, 1995), Modelul eficienţei proceselor de inhibiţie (Hasher şi Zacks, 1988), Modelul resurselor generale (Engle, Cantor şi Carullo, 1992) şi Modelul controlului atenţional (Conway şi Engle, 1994).

Abilitatea de citire se află în strânsă corelaţie atât cu memoria de scurtă durată cât şi cu memoria de lungă durată şi de lucru. Decodificarea unui text citit este legată de memoria fonologică de scurtă durată şi de memoria verbală de lucru în timp ce înţelegerea unui text citit este în primul rând legată de memoria verbală de lucru, memoria de lucru executivă şi de memoria de lungă durată. Durata memoriei de lucru verbale (reading span), la care i se mai spune şi durată complexă, corelează puternic cu abilităţile de citire ale copiilor (De Jong, 2006; Hulme & Mackenzie, 1992).  Daneman şi Carpenter (1987) au creat un test al memoriei verbale de lucru numit perioadă de citire/anvergura citirii (reading span) în care sarcina subiecţilor este să-şi amintească, în ordine, ultimul cuvânt al fiecărei 3 până la 7 propoziţii citite cu voce tare. Numărul de cuvinte amintite reprezintă capacitatea de stocare reziduală a memoriei de lucru. Daneman şi Carpenter (1987) au arătat că probele de tip reading span (perioadă de citire) au corelaţii înalte cu înţelegerea cititului în contrast cu măsurile perioadei simple (simple span) care foloseşte în primul rând memoria fonologică de scurtă durată.

Memoria de lucru si citirea

Cum interfereaza problemele de memorie cu intelegerea celor citite? Intelegerea unui text este o pricepere complexa care solicita activarea simultana a multor procese diferite ale creierului. Cand este citit un cuvant, cititorul trebuie sa recunoasca configuratia vizuala a literelor, ordinea literelor si trebuie sa se angajeze in segmentare (spargerea cuvantului in sunete individuale). Apoi, cand sunt retinute in memoria de lucru, fonemele (sunetele literelor) trebuie sa fie sintetizate si amestecate, pentru a forma cuvinte recognoscibile. Pentru a intelege propozitiile, sunt necesare mai multe priceperi. Cititorul nu trebuie doar sa decodifice cuvintele, ci sa si inteleaga sintaxa, sa retina secventele cuvintelor, sa foloseasca indicatorii contextuali si sa aiba cunostinte adecvate de vocabular. Toate acestea trebuie realizate imediat pentru ca propozitiile sa fie intelese. In acelasi timp, propozitiile trebuie sa fie retinute in memoria de lucru si integrate una in alta. Fiecare propozitie este citita, inteleasa, asociata si integrata cu cea precedenta si asa mai departe. In cele din urma, este citit fiecare paragraf si cititorul continua. La sfarsitul capitolului, atat detaliile cat si ideea principala trebuie sa fie retinute in memoria de lucru. Cu alte cuvinte, cititorul poate sa retina faptele izolate dar sa nu stie succesiunea evenimentelor, sau sa nu inteleaga ideea principala. Cei mai multi dintre noi iau capacitatea memoriei de lucru ca de la sine inteleasa. Folosim aceasta functie importanta a memoriei toata ziua cand vorbim, ascultam sau cu deosebire cand citim. Pentru multi copii si adulti care au dificultati cu memoria de lucru, citirea poate fi ceva ce ei evita. Acestia sunt deseori copiii din scoala care pot citi dar nu le place sa citeasca. Ei au dificultati sa repovesteasca ceva cu propriile lor cuvinte. Chiar si copiii foarte destepti pot sa esueze la scoala sau sa se lupte sa tina pasul, datorita limitarilor din memoria de lucru. Pentru ei, cititul este o activitate necesara dar cu siguranta nu una in care sa se angajeze usor. Din aceasta cauza, in parte, ei aleg povestiri scurte din reviste si prefea varianta video a cartilor clasice decat lectura lor. Problemele de mai sus pot sa nu fie atat de evidente.

Deci, care sunt alti indicatori ai problemelor cu memoria de lucru?

Cum ar putea un parinte sau un profesor sa inceapa sa intelega ca aceste probleme exista? Unele dintre semnale care ar putea indica prezenta problemelor memoriei de lucru sunt:

a) tulburare in urmarirea instructiunilor lungi,

b) probleme in intelegerea frazelor orale lungi,

c) dificultate in mentinerea conversatiei asupra unui subiect,

d) dificultate la problemele cu multe etape,

e) probleme de intelegere a celor citite sau

f) probleme de memorie.

Este important sa se determine daca exista limitari ale memoriei de lucru asa incat sa fie implementate masuri corespunzatoare de interventie.

Bibliografie:

Working Memory, Language and Reading. May 2000 by Maxine L. Young.