
De vreme ce respectul de sine este o consecinţă, produsul unor practici generate la nivel intern, nu putem interveni asupra respectului de sine în mod direct, nici noi, şi nici altcineva.
Dacă înţelegem ce înseamnă aceste practici, putem purcede la iniţierea lor în interiorul nostru şi să ne comportăm cu ceilalţi într-un asemenea mod încât să-i încurajăm să facă la fel. Incurajarea respectului de sine la şcoală sau la serviciu înseamnă, de exemplu, să creezi un climat, care sprijină şi consolidează practicile ce întăresc respectul de sine.
De ce depinde deci, pe scurt, respectul de sine? Care sunt practicile despre care vorbesc? Vom discuta despre şase dintre ele, care cu siguranţă sunt cruciale.
Iată cei şase stâlpi ai încrederii în sine:
- Practica unui trai conştient
- Practica acceptării propriei persoane
- Practica propriei responsabilităţi
- Practica încrederii în sine
- Practica unei vieţi în care ţi-ai stabilit scopuri
- Practica integrităţii personale
Odată ce înţelegem aceste practici, avem puterea de a le alege, de a lucra la integrarea lor în modul nostru de viaţă. Puterea de a face acest lucru este puterea de a ne mări respectul faţă de noi înşine, indiferent de punctul din care începem şi indiferent cât de dificil va fi acest proces la început. Se poate să nu atingem perfecţiunea prin aceste practici.
Se poate ca o anumită persoană să dorească să-şi mărească nivelul de performanţă pentru a-şi dezvolta eficienţa personală şi stima de sine.
Am fost adesea martorul unor schimbări impresionante în viaţa diferitelor persoane ca rezultat a unor îmbunătăţiri relativ mici ale acestor practici. De fapt, încurajez clienţii să se gândească mai degrabă la nişte paşi mai mici, deoarece cei mari îi pot intimida (şi paraliza); etapele mici pot fi parcurse mult mai repede, trecând imediat de la o etapă la alta.
sursa: Nathaniel Branden- ,,Cei şase stâlpi ai încrederii în sine”
